Suprafata:
7142 ha
Intravilan:
550 ha
Extravilan:
6592 ha
Populatie:
3904
Gospodarii:
1342
Nr. locuinte:
1502
Nr. gradinite:
6
Nr. scoli:
6
Numele localitatilor aflate in administratie:
Surduc, Tihău, Cristolţel, Briglez, Turbuţa, Solona, Tesţioara
Asezarea geografica:
Teritoriul ocupat de aşezările
rurale reunite administrativ şi economico-social în comuna Surduc se
desfăşoară în partea de nord-vest a României, în cuprinsul judeţului
Sălaj.
Comuna Surduc, cu o suprafaţă de 71,42 km² (a 6-a între comunele
judeţului), ocupă o poziţie central-estică în cadrul judeţului Sălaj, la
contactul a patru unităţi de relief importante: Culoarul Someşului,
Dealurile Şimişna - Gârbou, Depresiunea Almaş - Agrij şi Culmea
Prisnelului.
Din punct de vedere fizico - geografic comuna este situată la est de
"jugul intracarpatic" (Munţii Meseşului - Dealul Dumbrava - Culmea
Prisnelului). Dealurile Simişna - Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare
parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminaţia lor nordică, care
înclină treptat în această direcţie către culoarul larg terasat al
Someşului, către care se deschide şi Depresiunea Almaş - Agrij. Culoarul
este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului,
reprezentate prin Piscuiul Ronei (438m).Teritorial, comuna se
învecinează:
spre nord-vest cu oraşul Jibou;
spre nord cu comuna Băbeni;
spre sud-est comuna Lozna;
spre sud comuna Cristolţ şi Gârbou;
spre sud-vest, comuna Bălan.
Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someşului, aici
vărsându-se, pe un spaţiu foarte restrâns, trei afluenţi importanţi ai
acestuia: Valea Cristolţelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gîrboului)
şi Valea Almaşului.
Prin comuna Surduc trece a patra magistrală feroviară a ţării, Bucureşti
- Braşov - Topliţa - Deda - Dej - Jibou - Baia Mare - Satu Mare. Comuna
este străbătută de două drumuri naţionale DN 1H şi DN 1G care se
intersectează la Tihău.
Reşedinţa comunei, Surduc, este situată la 10 km de Jibou, cel mai
apropiat oraş, şi la 35 km de Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj.
Activitati specifice zonei:
Valorificare nisip, piatră, lemn
Activitati economice principale:
Prelucrare lemn
Sortare nisip cuarţos
Obiective turistice:
Zone agrement: Valea Hrăii
TRASEE TURISTICE:
De la Peştera lui Mihai şi abriurile din Valea Teştioarei la Tăurile Iezer din Teştioara şi Casa Tâlharilor de lângă Briglez
Plecăm din Baia Mare spre dealul Mesteacăn-Răstoci-Surduc la 7
dimineaţa. Acest traseu necesită 8 ore din care vreo 2 ore şi jumătate
de deplasare auto, restul de o deosebit de agreabilă plimbare printre
minunăţiile geo-botanice ale primăverii sălăjene.
Din Surduc pe Vârful Pietros şi la tăurile din Valea Iezer
Traseu montan: Valea Teştioara – Valea Hraii - Vârful Pietros (606 m) - Culmea Şoimului - Valea Iezer
Proiecte de investitii:
Reabilitare drum comunal Solona-Tihău - proiect SAPARD 1 mil euro
Reabilitare Cămin Cultural Solona - F.R.D.S - 75000 euro
Modernizare drum şi străzi Tihău - 200.000 lei din bugetul local
